Yara N-Sensor

N-Sensor – decizia pentru fertilizarea variabilă cu azot

Yara N-Sensor este un senzor de azot pentru fertilizarea variabilă, care măsoară în timp real, necesitatea de azot al plantei și manageriază din timp norma cu care distribuitorul (pulverizatorul) va fertiliza.

Yara N-Sensor asigură aplicarea cantității corecte și optime de îngrășăminte în fiecare parte a blocului. De-a lungul anilor N-Sensor s-a transformat în etalon pentru agricultura de precizie.

Yara_N-Sensor

N-Sensor: „observă“ culturile din cabina tractorului 

Fertilizarea variabilă este unul din țintele majore ale agriculturii de precizie. Necesare sunt multe instrumente precise si efective pentru a se stabili nevoile concrete și actuale ale plantelor. Теhnologiile  de măsurare la distanță (observare) în timp real oferă această informare în mod rapid, precis și rentabil. Yara N-Sensor măsoară azotul asimilat pe baza luminii reflectate de extensia plantei (frunze și tulpină) și, în acest mod, realizează fertilizarea variabilă în timp real.

Avantaje din utilizarea N-Sensor

  • Asigură cantitatea optimă de îngrășăminte în fiecare parte a câmpului
  • Crește potențialului recoltei în întregul câmp
  • Crește eficacitatea la utilizarea îngrășămintelor
  • Creșterea producției
  • Reducerea riscului de culcare la pământ a culturilor cerealiere
  • O recoltă mai omogenă  și echilibrarea calității
  • Reducerea influențelor asupra mediului înconjurător

 

Cum funcționează Yara N-Sensor?

N-Sensor stabilește necesarul de azot prin măsurarea luminii reflectate de plante acoperind suprafețe de cca 50 mp la fiecare măsurare. Măsurători se fac în fiecare secundă. N-Sensor măsoară reflectarea luminii în intervale specifice, legate de conținutul de clorofilă și al biomasei culturii. Acesta calculează reala asimilare a azotului de către plantă. Normele optime de fertilizare se calculează pe baza algoritmilor speciali în softwerul N-Sensor, în funcție de cantitatea de azot asimilată și se trimit către controlorul fertilizatorului sau al pulverizatorului, fapt ce modifică cantitatea aplicată în fiecare moment.

N-Sensor_VRA

Întregul proces de stabilire a necesității de azot al plantelor și aplicarea normelor corecte de îngrășăminte se întâmplă într-o clipă, fără întârziere.

„Аgronomia în timp real“ – este deja posibilă!

Evoluția și dezvoltarea N-Sensor

Procesarea N-Sensor de la Yara începe la mijlocul anilor 90 în cadrul centrului de cercetare Yara- Germania. Primul N-Sensor este lansat în funcțiune în anul 1999 pentru culturile de cereale boabe.

N-Senosr_Classic

N-Sensor se dezvoltă și îmbunătățește în mod continuu până în zilele noastre, se perfecționează algoritmii pentru culturile de cereale boabe, în afară de aceasta, se adaugă și alte culturi cum ar fi rapiță, porumb și altele. Doar în perioada între 1997 și 2010 au fost efectuate peste 250 de teste în câmp în scopul dezvoltării și îmbunătățirii algoritmilor.

N-Sensor și N-Sensor ALS – două sisteme, o singură filozofie 

În anul 2006 Yara lansează noul N-Sensor ALS (Active Light Source –sursă activă de lumină), care funcționează pe aceleași principii ca și senzorul clasic – stabilește necesitatea de azot al plantei pe baza luminii reflectate. Ambele sisteme folosesc unii și aceiași algoritmi bazați pe testele din câmp, ambele legate de display-ul din cabina tractorului pe care se înregistrează localizarea GPS și biomasa măsurată. Diferența de bază între cele două sisteme este aceea că ALS deține propria sursă de lumină. În afara măsurării luminii reflectate peste zi, N-Sensor ALS transmite permanent impulsuri luminoase folosind  lămpi cu xenon. Aceasta face ca versiunea ALS să fie independentă de lumina înconjurătoare, fiind propice activităților și pe timp de noapte.

N-Sensor

Realizări:

  • Yara N-Sensor ALS a primit medalia de aur RASE în anul 2008
  • Creșterea randamentului la culturile de cereale boabe cu 3.5% fără a mări cantitatea de îngrășăminte
  • Creșterea randamentului la rapiță cu 3.9 % fără a mări cantitatea de îngrășăminte
  • S-au înregistrat economii la azot cu până la 14%
  • Creșterea eficacității folosirii azotului a redus emisiile de carbon cu până la 10-30%
  • Creșterea producției la recoltare/ seceriș cu 12-20% prin reducerea culcării la pământ (depresiei plantelor), pierderi mai puține și viteză mai mare la seceriș
  • Creșterea consistenței nivelurilor proteice în culturile de cereale boabe în medie cu 0,2-0,5% peste ținta urmărită
  • 80% reducerea depresiei plantelor (comparativ cu culturile la care azotul este aplicat conform practicilor convenționale)